************************ Criterii facultative de apreciere la achiziție a iepurilor de rasă pentru reproducție valabile pentru membrii de asociație. Material realizat de Marcel Balan . . 1. STAREA DE SĂNĂTATE și ÎNTREȚINERE_ - Starea de întreținere și sănătatea se pot observa destul de ușor, dacă blănița e strălucitoare, dacă iepurele e curat, dacă musculatura e bine dezvoltată, dacă are greutatea conformă cu vârsta . Dezvoltarea musculaturii se observă cu ochiul liber și prin atingere pe spate. Starea sănătății se verifică prin controlul nasului, urechilor, organelor genitale, pentru a observa eventualele nereguli minore sau majore . Vârsta poate fi atestată pe baza certificatului de origine emis de o asociație și pe baza tatuajului care trebuie să fie conform cu certificatul de origine. După achiziție, obligatoriu SE VOR IMPUNE MĂSURI DE BIOSECURITATE, iepurele respectiv va sta o perioadă de circa 3 săptămâni în CARANTINĂ, adică separat de incinta efectivului, pentru a nu propaga eventuale maladii în stare de latență . În acest timp se va observa și se vor trata eventualele afecțiuni observate. 2. CERTIFICAREA Întotdeauna un iepure de rasă trebuie să fie însoțit de certificatul de origine. Certificatele de origine atestă în același timp : a. Identitatea iepurelui, prin tatuaj pe ambele urechi, precum și vârsta și apartenența la o asociație. b. Proprietarul iepurelui adică crescătoria unde s-a născut, și adresa lui. c. Ascendența pe linie paternă și maternă, c. Vaccinările efectuate - cu parafa și semnătura doctorului veterinar d. Performațele iepurelui și ale părinților la participarea la expoziții e. Asociația emitentă - înscrisă în antet pe prima pagină . 3. VACCINAREA - iepurii trebuie vaccinați pentru a fi protejați de boli ( mixomatoza și rhd ) dar și pentru a nu le răspândi . - vaccinarea iepurilor se face la o vârstă minimă de 6 săptămâni, cu condiția ca puii să fie sănătoși, și să aibă o greutate bună pentru această vârstă, doar astfel va suporta bine vaccinul. Vaccinarea este urmată de revaccinare, după alte 3 săptămâni sau 1 lună de la primul rapel. Înscrierea vaccinării trebuie să fie însoțită pe certificatul de origine de parafa și semnătura medicului veterinar care a făcut vaccinul sau sub îndrumarea căruia s-au vaccinat iepurii. 4. GENEALOGIA sau PEDIGREE -ul Ascendența este atestată la rubrica genealogie Genealogia poate arăta apartenența animalului la o anumită linie, care prezintă anumite caractere fenotipice care au constituit baza selecției pentru realizarea acelei linii, fie ea de masculi, fie ea de femele. Dacă componenții anumitor linii, au obținut rezultate în competiții atunci înseamnă că au valoare genetică bună. Rezultatele obținute de iepurii de concurs se pot găsi în cataloagele expozițiilor organizate de cluburi, sau a expozițiilor naționale. 5. CONFORMITATEA CU STANDARDUL EUROPEAN AL RASEI Acest lucru se observă și se analizează pe baza standardului care trebuie cunoscut mai ales de membrii asociațiilor de crescători. Trebuie menționat că standardul este o descriere generală valabilă pentru o rasă - însă diversitatea animalelor este foarte mare, de obicei exemplarele declarate aparținând anumitor linii, deținute de crescători experimentați, întrunesc cele mai multe criterii de concordanță cu standardul. Diversitatea mare de linii este normală și ea se datorează variabilității largi. Conformitatea cu standardul rasei se poate verifica cel mai ușor pentru exemplarele adulte și pentru tineret. 6. PERFORMANȚE OBȚINUTE...în concursuri, expoziții - dacă iepurele respectiv a participat în concursuri și a fost evaluat de către arbitri, atunci se poate considera că are o calitate demonstrată care se reflectă în punctajul obținut. Punctajul obținut reflectă evaluarea privind conformitatea cu standardul, cu cât punctajul este mai mare și are calificative bune, foarte bune, remarcabile sau excepționale cu atât iepurele este mai valoros dpdv genetic. Dacă părinții au trecut prin competiții și au fost evaluați, însemnă că acele animale sau puii lor pot fi recunoscute a fi de rasă pură și cu perspective pentru performanță. Puii, de asemenea, vor avea încărcătura genetică a părinților, dar aceasta trebuie reflectată prin certificatul de origine la rubricile respective. 7. TATUAJUL - Iepurii tatuați trebuie să fie însoțiți întotdeauna de certificatul de origine emis de asociație. Ei se pot identifica oricând, pot participa la expoziții DOAR DACĂ AU CERTIFICATUL de ORIGINE EMIS DE ASOCIAȚIE. 8. GREUTATEA și VÂRSTA Este un criteriu care are o importanță deosebită pentru aprecierea evoluției creșterii mai ales la pui și tineret, dar și la adulți. Aprecierea se poate face cu atât mai bine dacă iepurele este tatuat, deci i se poate determina vârsta - iar după vârsta lui trebuie să aibă o anumită greutate corespunzătoare vârstei și rasei respective. În literatura de specialitate sunt date despre evoluția greutății cu vârsta la majoritatea raselor de iepuri. Corelarea vârstei cu greutatea poate evidenția carențe de creștere sau de dezvoltare, iar mai departe, existența unor boli cronice, mai puțin vizibile care au repercusiuni asupra greutății și dezvoltării normale ale iepurelui.
Aceste criterii de apreciere sunt doar pentru iepurii de concurs și reproducție.
---------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------
1* Ce sunt iepurii de concurs ?
2* Ce sunt iepurii de rasă?
3* Ce sunt hibrizii ?
-------------------------------------------------------------------------
Toată lumea știe ce este acela un iepure, fiecare a văzut un iepure, fie el de rasă sau comun, mulți oameni încep să crească iepuri datorită avantajelor oferite de aceste animale dragi nouă, pentru frumusețea lor sau pentru carnea cu calități organoleptice de excepție sau chiar pentru blănițele foarte fine și divers colorate.
Foarte mulți crescători cunosc problematica creșterii iepurilor, cunosc aspectele subtile - așa-zisele secrete ale meseriei, și chiar mulți au rezultate pe toate planurile - la concursuri mă refer.
Ceea ce vrem să facem cunoscut sunt diferențele între diversele noțiuni și anume : iepurii de concurs, iepurii de rasă, hibrizii .
1 . Ce sunt iepurii de concurs ?
-- * Pe scurt sunt acei iepuri selecționați de crescători pentru a participa la competiții, expoziții, concursuri. Ei sunt crescuți în condiții deosebite de curățenie, li se acordă o atenție deosebită, li se administrează hrană corespunzătoare calitativ, bogată în toate principiile nutritive, în minerale și vitamine, sunt iepuri tatuați și sunt certificați cu certificate de origine emise de asociațiile de crescători.
Acești iepuri au un regim strict, se cresc în cuști individuale, pentru a se aprecia evoluția lor de când sunt pui până la faza adultă.
Ei necesită o atenție specială din partea crescătorului pentru a ajunge într-o formă optimă de concurs la momentul expoziției .
Adesea un crescător pentru a obține rezultate la un concurs, muncește chiar mai mult de un an de zile, cu răbdare, pentru a aduce un iepure sau mai mulți la o expoziție .
Efortul este constant, zilnic, și trebuie făcut cu pasiune, fiindcă altfel nu se poate !
Dintre iepurii de rasă pură, se va face selecția iepurilor de concurs, exemplarele care se apropie cel mai bine de standardele de rasă, sunt selecționate pentru expoziții . Aici trebuie remarcat efortul pe perioade îndelungate pentru creșterea unui anumit număr de exemplare din care apoi se face selecția.
Iepurii de concurs reprezintă elita din acest punct de vedere .
Iepurii de reproducție sunt selecționați tocmai din acești iepuri de concurs, care întrunesc cele mai bune calități și caracteristici ale rasei, conform standardului rasei, sau dintre cei mai buni iepuri de rasă pură pe care îi are crescătorul respectiv.
*** Costurile cu întreținerea acestor iepuri selecționați sunt costisitoare, tocmai de aceea și prețurile pentru ei sunt foarte ridicate, fiindcă este înglobată aici munca de selecție, de întreținere și genealogia - aportul genetic de la strămoși, care este foarte important - puțini crescători fac eforturi financiare pentru a aduce iepuri selecționați din Austria sau Germania spre exemplu !
Există o diferență de apreciere a calității - și trebuie făcută distincția dintre un iepure de rasă obișnuit și un campion - campionul are o genealogie în spate, are o anumită alură, are o poziție lucrată prin ore de antrenament și o constituție a corpului, o blană ca la carte (standard) transmisă prin genealogie, de la părinții care au fost în concursuri . El este rezultatul muncii de selecție a crescătorilor, rezultatul orelor de antrenament pentru o poziție corespunzătoare sau pentru întreținere, iar acestă muncă trebuie apreciată corespunzător !
Aici intervine munca și priceperea crescătorului care face selecția, care lucrează științific, și care alocă foarte mult timp din timpul liber pentru a obține rezultatele pe care și le dorește.
Lucrul cu un iepure nu este așa cum este perceput de marea majoritate - adică : „apă, paie și bătaie”, ca să parafrazez un proverb românesc .
Acest lucru nu este înțeles de unii crescători care sunt la început și nu cunosc aceste aspecte prezentate, mai precis aceste deosebiri.
De aceea sunt foarte mulți crescători care au iepuri, însă foarte puțini care au campioni, care cultivă calitatea ! Este vorba de nivelul de experiență acumulată !
Calitate înseamnă a împerechea foarte bun cu foarte bun, ceea ce este mai bun genetic cu ceea ce este la fel de bun sau cu excepțional .
Iepurii nu pot fi „băgați toți în aceeași oală” - sunt diferențe foarte mari între iepuri, nu toată lumea are ochiul format pentru a sesiza diferențele.
Aici trebuie înțeleasă diferența de preț între un iepure de rasă și unul de concurs, care are rezultate în spate. Nu oricare iepure de rasă pură, înseamnă că poate participa la un concurs, și nu oricare iepure de rasă poate fi reproducător. Vă rog să reflectați !
Mulți novici nu cunosc aceste aspecte nuanțate, dar esențiale ale acestor noțiuni de altfel simple.
2. Ce sunt iepurii de rasă ?
--- Foarte mulți crescători au iepuri de rasă pură - a existat o emulație deosebită pe acest segment, putem să-i spunem chiar segment de piață, fiindcă s-a dezvoltat o cultură mai ales și datorită internetului și evenimentelor expoziționale mediatizate de crescători .
Mulți cresc rase mijlocii pentru sacrificare - californieni, neozeelandezi, burgunder, vienezi, argintii sau chiar rase mici, sau fac încrucișări cu rasele mari pentru a obține hibrizii de carne .
Lucru lăudabil dealtfel, toți crescătorii vor să vândă o parte din surplus, pentru a asigura mersul crescătoriei - de aceea cererea și oferta este prezentă, fiind facilitată de internet, și acesta este un lucru normal, însă trebuie făcută diferența între calități sau destinații!
Acest aspect este cel mai important !
Iepurele de rasă este adesea confundat cu cel care are o greutate considerabilă, demnă pentru sacrificat, sau urechile de măgar, adică cât mai lungi ! - Nu este așa din păcate. Mulți novici se rezumă la un singur cuvânt - belgieni - și cu asta au zis totul, dacă se poate să aibă și 14-15 kg e ok , dar nu cunosc standardul rasei ! Aceasta e prima imagine a celor care vin prima oară în contact cu fenomenul .
Sunt foarte mulți iepuri de rasă - fiindcă există o mare diversitate de fenotipuri, chiar în cadrul unei singure rase, și asta din cauză că sunt mai multe tulpini, sau familii, sau linii - se aduc iepuri din Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Franța, Ucraina etc..
Fenomenul de heterozis este prezent doar dacă se împrospătează anual sau la doi ani fondul genetic .
Evoluția spre mai bine din punct de vedere al calității o fac crescătorii care lucrează să zicem după carte, sau mai bine zis organizat, care știu să aprecieze calitățile unui iepure - care știu să facă selecție - și aici sunt foarte puțini cei foarte buni, se pot număra pe degete.
Nu toți iepurii merită să se reproducă și nu toți iepurii merită să participe la concursuri, de aceea dintr-un cuib de rasă pură se tatuează cei mai buni din cei buni , câteva exemplare în funcție de evoluția lor până la vârsta de 2-3 luni.
Iepurii de rasă mare ( uriași) în special, dar e valabil și pentru celelalte rase, se dau după vârsta de 2,5 - 3 luni, după ce s-au făcut tratamentele preventive contra coccidiozei, fiindcă până pe la 4 luni acești iepuri sunt vulnerabili la diverse boli, în special digestive.
Apoi trebuie vaccinați - prima vaccinare constă în 2 rapeluri, o dată la minim 6 săptămâni și apoi din nou la interval de o lună. Dacă nu sunt făcute cele 2 rapeluri, iepurele nu este imunizat contra mixomatozei și bolii hemoragice . Unii novici se îngrămădesc să-i ia de la 6 săptămâni, fiincă sunt mai ieftini, acesta e argumentul lor ; și bineînțeles iepurașii nu au cum să fie vaccinați corect la acea vârstă, nu li s-au făcut tratamentele corespunzătoare, nu sug suficient la mama lor până la 2 luni pentru formarea scheletului și imunității . Astfel apare stresul de înțărcare, stresul de transport, probabilitatea de a face coccidioză este mare fiindcă sunt foarte sensibili la aceste vârste fragede .
3. Ce sunt hibrizii ?
--- Hibrizii sunt iepurii rezultați prin încrucișarea iepurilor aparținînd unor rase diferite.
Hibridarea s-a făcut în mod controlat de către cercetătorii din domeniu pentru a obține iepuri pentru sacrificat cu un randament la sacrificare cât mai mare, cu un ritm de creștere deosebit, cu o rezistență la boli mai mare. Încrucișarea între rase diferite se face și de către crescătorii pricepuți tocmai din considerentele enumerate mai sus.
Iepurii rezultați din încrucișări aleatorii, fără o bază științifică, și care pot fi din punct de vedere genetic un amestec necontrolat de genotipuri, sunt iepurii comuni, sau popular corciturile obișnuite, dintre care unii sunt foarte rezistenți la boli, iar adesea au un colorit aparte care ne încântă privirea .
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Toată lumea știe ce este acela un iepure, fiecare a văzut un iepure, fie el de rasă sau comun, mulți oameni încep să crească iepuri datorită avantajelor oferite de aceste animale dragi nouă, pentru frumusețea lor sau pentru carnea cu calități organoleptice de excepție.
Foarte mulți crescători cunosc problematica creșterii iepurilor, cunosc aspectele subtile - așa-zisele secrete ale meseriei, și chiar mulți au rezultate pe toate planurile - la concursuri mă refer.
Ceea ce vrem să facem cunoscut sunt diferențele între diversele noțiuni și anume :
1* Ce sunt iepurii de concurs ?
2* Ce sunt iepurii de rasă?
3* Ce sunt hibrizii ?
1 . Ce sunt iepurii de concurs ?
-- * Pe scurt sunt acei iepuri selecționați de crescători pentru a participa la competiții, expoziții, concursuri. Ei sunt crescuți în condiții deosebite de curățenie, li se acordă o atenție deosebită, li se administrează hrană corespunzătoare calitativ, bogată în toate principiile nutritive, în minerale și vitamine, sunt iepuri tatuați și sunt certificați cu certificate de origine emise de asociațiile de crescători.
Acești iepuri au un regim strict, se cresc în cuști individuale, pentru a se aprecia evoluția lor de când sunt pui până la faza adultă.
Ei necesită o atenție specială din partea crescătorului pentru a ajunge într-o formă optimă de concurs la momentul expoziției .
Adesea un crescător pentru a obține rezultate la un concurs, muncește chiar mai mult de un an de zile, cu răbdare, pentru a aduce un iepure sau mai mulți la o expoziție .
Efortul este constant, zilnic, și trebuie făcut cu pasiune, fiindcă altfel nu se poate !
Dintre iepurii de rasă pură, se va face selecția iepurilor de concurs, exemplarele care se apropie cel mai bine de standardele de rasă, sunt selecționate pentru expoziții . Aici trebuie remarcat efortul pe perioade îndelungate pentru creșterea unui anumit număr de exemplare din care apoi se face selecția.
Iepurii de concurs reprezintă elita din acest punct de vedere .
Iepurii de reproducție sunt selecționați tocmai din acești iepuri de concurs, care întrunesc cele mai bune calități și caracteristici ale rasei, conform standardului rasei, sau dintre cei mai buni iepuri de rasă pură pe care îi are crescătorul respectiv.
*** Costurile cu întreținerea acestor iepuri selecționați sunt costisitoare, tocmai de aceea și prețurile pentru ei sunt foarte ridicate, fiindcă este înglobată aici munca de selecție, de întreținere și genealogia - aportul genetic de la strămoși, care este foarte important - puțini crescători fac eforturi financiare pentru a aduce iepuri selecționați din Austria sau Germania spre exemplu !
Există o diferență de apreciere a calității - și trebuie făcută distincția dintre un iepure de rasă obișnuit și un campion - campionul are o genealogie în spate, are o anumită alură, are o poziție lucrată prin ore de antrenament și o constituție a corpului, o blană ca la carte (standard) transmisă prin genealogie, de la părinții care au fost în concursuri . El este rezultatul muncii de selecție a crescătorilor, rezultatul orelor de antrenament pentru o poziție corespunzătoare sau pentru întreținere, iar acestă muncă trebuie apreciată corespunzător !
Aici intervine munca și priceperea crescătorului care face selecția, care lucrează științific, și care alocă foarte mult timp din timpul liber pentru a obține rezultatele pe care și le dorește.
Lucrul cu un iepure nu este așa cum este perceput de marea majoritate - adică : „apă, paie și bătaie”, ca să parafrazez un proverb românesc .
Acest lucru nu este înțeles de unii crescători care sunt la început și nu cunosc aceste aspecte prezentate, mai precis aceste deosebiri.
De aceea sunt foarte mulți crescători care au iepuri, însă foarte puțini care au campioni, care cultivă calitatea ! Este vorba de nivelul de experiență acumulată !
Calitate înseamnă a împerechea foarte bun cu foarte bun, ceea ce este mai bun genetic cu ceea ce este la fel de bun sau cu excepțional .
Iepurii nu pot fi „băgați toți în aceeași oală” - sunt diferențe foarte mari între iepuri, nu toată lumea are ochiul format pentru a sesiza diferențele.
Aici trebuie înțeleasă diferența de preț între un iepure de rasă și unul de concurs, care are rezultate în spate. Nu oricare iepure de rasă pură, înseamnă că poate participa la un concurs, și nu oricare iepure de rasă poate fi reproducător. Vă rog să reflectați !
Mulți novici nu cunosc aceste aspecte nuanțate, dar esențiale ale acestor noțiuni de altfel simple.
2. Ce sunt iepurii de rasă ?
--- Foarte mulți crescători au iepuri de rasă pură - a existat o emulație deosebită pe acest segment, putem să-i spunem chiar segment de piață, fiindcă s-a dezvoltat o cultură mai ales și datorită internetului și evenimentelor expoziționale mediatizate de crescători .
Mulți cresc rase mijlocii pentru sacrificare - californieni, neozeelandezi, burgunder, vienezi, argintii sau chiar rase mici, sau fac încrucișări cu rasele mari pentru a obține hibrizii de carne .
Lucru lăudabil dealtfel, toți crescătorii vor să vândă o parte din surplus, pentru a asigura mersul crescătoriei - de aceea cererea și oferta este prezentă, fiind facilitată de internet, și acesta este un lucru normal, însă trebuie făcută diferența între calități sau destinații!
Acest aspect este cel mai important !
Iepurele de rasă este adesea confundat cu cel care are o greutate considerabilă, demnă pentru sacrificat, sau urechile de măgar, adică cât mai lungi ! - Nu este așa din păcate. Mulți novici se rezumă la un singur cuvânt - belgieni - și cu asta au zis totul, dacă se poate să aibă și 14-15 kg e ok , dar nu cunosc standardul rasei ! Aceasta e prima imagine a celor care vin prima oară în contact cu fenomenul .
Sunt foarte mulți iepuri de rasă - fiindcă există o mare diversitate de fenotipuri, chiar în cadrul unei singure rase, și asta din cauză că sunt mai multe tulpini, sau familii, sau linii - se aduc iepuri din Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Franța, Ucraina etc..
Fenomenul de heterozis este prezent doar dacă se împrospătează anual sau la doi ani fondul genetic .
Evoluția spre mai bine din punct de vedere al calității o fac crescătorii care lucrează să zicem după carte, sau mai bine zis organizat, care știu să aprecieze calitățile unui iepure - care știu să facă selecție - și aici sunt foarte puțini cei foarte buni, se pot număra pe degete.
Nu toți iepurii merită să se reproducă și nu toți iepurii merită să participe la concursuri, de aceea dintr-un cuib de rasă pură se tatuează cei mai buni din cei buni , câteva exemplare în funcție de evoluția lor până la vârsta de 2-3 luni.
Iepurii de rasă mare ( uriași) în special, dar e valabil și pentru celelalte rase, se dau după vârsta de 2,5 - 3 luni, după ce s-au făcut tratamentele preventive contra coccidiozei, fiindcă până pe la 4 luni acești iepuri sunt vulnerabili la diverse boli, în special digestive.
Apoi trebuie vaccinați - prima vaccinare constă în 2 rapeluri, o dată la minim 6 săptămâni și apoi din nou la interval de o lună. Dacă nu sunt făcute cele 2 rapeluri, iepurele nu este imunizat contra mixomatozei și bolii hemoragice . Unii novici se îngrămădesc să-i ia de la 6 săptămâni, fiincă sunt mai ieftini, acesta e argumentul lor ; și bineînțeles iepurașii nu au cum să fie vaccinați corect la acea vârstă, nu li s-au făcut tratamentele corespunzătoare, nu sug suficient la mama lor până la 2 luni pentru formarea scheletului și imunității . Astfel apare stresul de înțărcare, stresul de transport, probabilitatea de a face coccidioză este mare fiindcă sunt foarte sensibili la aceste vârste fragede .
3. Ce sunt hibrizii ?
--- Hibrizii sunt iepurii rezultați prin încrucișarea iepurilor aparținînd unor rase diferite.
Hibridarea s-a făcut în mod controlat de către cercetătorii din domeniu pentru a obține iepuri pentru sacrificat cu un randament la sacrificare cât mai mare, cu un ritm de creștere deosebit, cu o rezistență la boli mai mare. Încrucișarea între rase diferite se face și de către crescătorii pricepuți tocmai din considerentele enumerate mai sus.
Iepurii rezultați din încrucișări aleatorii, fără o bază științifică, și care pot fi din punct de vedere genetic un amestec necontrolat de genotipuri, sunt iepurii comuni, sau popular corciturile obișnuite, dintre care unii sunt foarte rezistenți la boli, iar adesea au un colorit aparte care ne încântă privirea .
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
----------------------------------------------------------------------------------------
1* Ce sunt iepurii de concurs ?
2* Ce sunt iepurii de rasă?
3* Ce sunt hibrizii ?
-------------------------------------------------------------------------
Toată lumea știe ce este acela un iepure, fiecare a văzut un iepure, fie el de rasă sau comun, mulți oameni încep să crească iepuri datorită avantajelor oferite de aceste animale dragi nouă, pentru frumusețea lor sau pentru carnea cu calități organoleptice de excepție sau chiar pentru blănițele foarte fine și divers colorate.
Foarte mulți crescători cunosc problematica creșterii iepurilor, cunosc aspectele subtile - așa-zisele secrete ale meseriei, și chiar mulți au rezultate pe toate planurile - la concursuri mă refer.
Ceea ce vrem să facem cunoscut sunt diferențele între diversele noțiuni și anume : iepurii de concurs, iepurii de rasă, hibrizii .
1 . Ce sunt iepurii de concurs ?
-- * Pe scurt sunt acei iepuri selecționați de crescători pentru a participa la competiții, expoziții, concursuri. Ei sunt crescuți în condiții deosebite de curățenie, li se acordă o atenție deosebită, li se administrează hrană corespunzătoare calitativ, bogată în toate principiile nutritive, în minerale și vitamine, sunt iepuri tatuați și sunt certificați cu certificate de origine emise de asociațiile de crescători.
Acești iepuri au un regim strict, se cresc în cuști individuale, pentru a se aprecia evoluția lor de când sunt pui până la faza adultă.
Ei necesită o atenție specială din partea crescătorului pentru a ajunge într-o formă optimă de concurs la momentul expoziției .
Adesea un crescător pentru a obține rezultate la un concurs, muncește chiar mai mult de un an de zile, cu răbdare, pentru a aduce un iepure sau mai mulți la o expoziție .
Efortul este constant, zilnic, și trebuie făcut cu pasiune, fiindcă altfel nu se poate !
Dintre iepurii de rasă pură, se va face selecția iepurilor de concurs, exemplarele care se apropie cel mai bine de standardele de rasă, sunt selecționate pentru expoziții . Aici trebuie remarcat efortul pe perioade îndelungate pentru creșterea unui anumit număr de exemplare din care apoi se face selecția.
Iepurii de concurs reprezintă elita din acest punct de vedere .
Iepurii de reproducție sunt selecționați tocmai din acești iepuri de concurs, care întrunesc cele mai bune calități și caracteristici ale rasei, conform standardului rasei, sau dintre cei mai buni iepuri de rasă pură pe care îi are crescătorul respectiv.
*** Costurile cu întreținerea acestor iepuri selecționați sunt costisitoare, tocmai de aceea și prețurile pentru ei sunt foarte ridicate, fiindcă este înglobată aici munca de selecție, de întreținere și genealogia - aportul genetic de la strămoși, care este foarte important - puțini crescători fac eforturi financiare pentru a aduce iepuri selecționați din Austria sau Germania spre exemplu !
Există o diferență de apreciere a calității - și trebuie făcută distincția dintre un iepure de rasă obișnuit și un campion - campionul are o genealogie în spate, are o anumită alură, are o poziție lucrată prin ore de antrenament și o constituție a corpului, o blană ca la carte (standard) transmisă prin genealogie, de la părinții care au fost în concursuri . El este rezultatul muncii de selecție a crescătorilor, rezultatul orelor de antrenament pentru o poziție corespunzătoare sau pentru întreținere, iar acestă muncă trebuie apreciată corespunzător !
Aici intervine munca și priceperea crescătorului care face selecția, care lucrează științific, și care alocă foarte mult timp din timpul liber pentru a obține rezultatele pe care și le dorește.
Lucrul cu un iepure nu este așa cum este perceput de marea majoritate - adică : „apă, paie și bătaie”, ca să parafrazez un proverb românesc .
Acest lucru nu este înțeles de unii crescători care sunt la început și nu cunosc aceste aspecte prezentate, mai precis aceste deosebiri.
De aceea sunt foarte mulți crescători care au iepuri, însă foarte puțini care au campioni, care cultivă calitatea ! Este vorba de nivelul de experiență acumulată !
Calitate înseamnă a împerechea foarte bun cu foarte bun, ceea ce este mai bun genetic cu ceea ce este la fel de bun sau cu excepțional .
Iepurii nu pot fi „băgați toți în aceeași oală” - sunt diferențe foarte mari între iepuri, nu toată lumea are ochiul format pentru a sesiza diferențele.
Aici trebuie înțeleasă diferența de preț între un iepure de rasă și unul de concurs, care are rezultate în spate. Nu oricare iepure de rasă pură, înseamnă că poate participa la un concurs, și nu oricare iepure de rasă poate fi reproducător. Vă rog să reflectați !
Mulți novici nu cunosc aceste aspecte nuanțate, dar esențiale ale acestor noțiuni de altfel simple.
2. Ce sunt iepurii de rasă ?
--- Foarte mulți crescători au iepuri de rasă pură - a existat o emulație deosebită pe acest segment, putem să-i spunem chiar segment de piață, fiindcă s-a dezvoltat o cultură mai ales și datorită internetului și evenimentelor expoziționale mediatizate de crescători .
Mulți cresc rase mijlocii pentru sacrificare - californieni, neozeelandezi, burgunder, vienezi, argintii sau chiar rase mici, sau fac încrucișări cu rasele mari pentru a obține hibrizii de carne .
Lucru lăudabil dealtfel, toți crescătorii vor să vândă o parte din surplus, pentru a asigura mersul crescătoriei - de aceea cererea și oferta este prezentă, fiind facilitată de internet, și acesta este un lucru normal, însă trebuie făcută diferența între calități sau destinații!
Acest aspect este cel mai important !
Iepurele de rasă este adesea confundat cu cel care are o greutate considerabilă, demnă pentru sacrificat, sau urechile de măgar, adică cât mai lungi ! - Nu este așa din păcate. Mulți novici se rezumă la un singur cuvânt - belgieni - și cu asta au zis totul, dacă se poate să aibă și 14-15 kg e ok , dar nu cunosc standardul rasei ! Aceasta e prima imagine a celor care vin prima oară în contact cu fenomenul .
Sunt foarte mulți iepuri de rasă - fiindcă există o mare diversitate de fenotipuri, chiar în cadrul unei singure rase, și asta din cauză că sunt mai multe tulpini, sau familii, sau linii - se aduc iepuri din Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Franța, Ucraina etc..
Fenomenul de heterozis este prezent doar dacă se împrospătează anual sau la doi ani fondul genetic .
Evoluția spre mai bine din punct de vedere al calității o fac crescătorii care lucrează să zicem după carte, sau mai bine zis organizat, care știu să aprecieze calitățile unui iepure - care știu să facă selecție - și aici sunt foarte puțini cei foarte buni, se pot număra pe degete.
Nu toți iepurii merită să se reproducă și nu toți iepurii merită să participe la concursuri, de aceea dintr-un cuib de rasă pură se tatuează cei mai buni din cei buni , câteva exemplare în funcție de evoluția lor până la vârsta de 2-3 luni.
Iepurii de rasă mare ( uriași) în special, dar e valabil și pentru celelalte rase, se dau după vârsta de 2,5 - 3 luni, după ce s-au făcut tratamentele preventive contra coccidiozei, fiindcă până pe la 4 luni acești iepuri sunt vulnerabili la diverse boli, în special digestive.
Apoi trebuie vaccinați - prima vaccinare constă în 2 rapeluri, o dată la minim 6 săptămâni și apoi din nou la interval de o lună. Dacă nu sunt făcute cele 2 rapeluri, iepurele nu este imunizat contra mixomatozei și bolii hemoragice . Unii novici se îngrămădesc să-i ia de la 6 săptămâni, fiincă sunt mai ieftini, acesta e argumentul lor ; și bineînțeles iepurașii nu au cum să fie vaccinați corect la acea vârstă, nu li s-au făcut tratamentele corespunzătoare, nu sug suficient la mama lor până la 2 luni pentru formarea scheletului și imunității . Astfel apare stresul de înțărcare, stresul de transport, probabilitatea de a face coccidioză este mare fiindcă sunt foarte sensibili la aceste vârste fragede .
3. Ce sunt hibrizii ?
--- Hibrizii sunt iepurii rezultați prin încrucișarea iepurilor aparținînd unor rase diferite.
Hibridarea s-a făcut în mod controlat de către cercetătorii din domeniu pentru a obține iepuri pentru sacrificat cu un randament la sacrificare cât mai mare, cu un ritm de creștere deosebit, cu o rezistență la boli mai mare. Încrucișarea între rase diferite se face și de către crescătorii pricepuți tocmai din considerentele enumerate mai sus.
Iepurii rezultați din încrucișări aleatorii, fără o bază științifică, și care pot fi din punct de vedere genetic un amestec necontrolat de genotipuri, sunt iepurii comuni, sau popular corciturile obișnuite, dintre care unii sunt foarte rezistenți la boli, iar adesea au un colorit aparte care ne încântă privirea .
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Toată lumea știe ce este acela un iepure, fiecare a văzut un iepure, fie el de rasă sau comun, mulți oameni încep să crească iepuri datorită avantajelor oferite de aceste animale dragi nouă, pentru frumusețea lor sau pentru carnea cu calități organoleptice de excepție.
Foarte mulți crescători cunosc problematica creșterii iepurilor, cunosc aspectele subtile - așa-zisele secrete ale meseriei, și chiar mulți au rezultate pe toate planurile - la concursuri mă refer.
Ceea ce vrem să facem cunoscut sunt diferențele între diversele noțiuni și anume :
1* Ce sunt iepurii de concurs ?
2* Ce sunt iepurii de rasă?
3* Ce sunt hibrizii ?
1 . Ce sunt iepurii de concurs ?
-- * Pe scurt sunt acei iepuri selecționați de crescători pentru a participa la competiții, expoziții, concursuri. Ei sunt crescuți în condiții deosebite de curățenie, li se acordă o atenție deosebită, li se administrează hrană corespunzătoare calitativ, bogată în toate principiile nutritive, în minerale și vitamine, sunt iepuri tatuați și sunt certificați cu certificate de origine emise de asociațiile de crescători.
Acești iepuri au un regim strict, se cresc în cuști individuale, pentru a se aprecia evoluția lor de când sunt pui până la faza adultă.
Ei necesită o atenție specială din partea crescătorului pentru a ajunge într-o formă optimă de concurs la momentul expoziției .
Adesea un crescător pentru a obține rezultate la un concurs, muncește chiar mai mult de un an de zile, cu răbdare, pentru a aduce un iepure sau mai mulți la o expoziție .
Efortul este constant, zilnic, și trebuie făcut cu pasiune, fiindcă altfel nu se poate !
Dintre iepurii de rasă pură, se va face selecția iepurilor de concurs, exemplarele care se apropie cel mai bine de standardele de rasă, sunt selecționate pentru expoziții . Aici trebuie remarcat efortul pe perioade îndelungate pentru creșterea unui anumit număr de exemplare din care apoi se face selecția.
Iepurii de concurs reprezintă elita din acest punct de vedere .
Iepurii de reproducție sunt selecționați tocmai din acești iepuri de concurs, care întrunesc cele mai bune calități și caracteristici ale rasei, conform standardului rasei, sau dintre cei mai buni iepuri de rasă pură pe care îi are crescătorul respectiv.
*** Costurile cu întreținerea acestor iepuri selecționați sunt costisitoare, tocmai de aceea și prețurile pentru ei sunt foarte ridicate, fiindcă este înglobată aici munca de selecție, de întreținere și genealogia - aportul genetic de la strămoși, care este foarte important - puțini crescători fac eforturi financiare pentru a aduce iepuri selecționați din Austria sau Germania spre exemplu !
Există o diferență de apreciere a calității - și trebuie făcută distincția dintre un iepure de rasă obișnuit și un campion - campionul are o genealogie în spate, are o anumită alură, are o poziție lucrată prin ore de antrenament și o constituție a corpului, o blană ca la carte (standard) transmisă prin genealogie, de la părinții care au fost în concursuri . El este rezultatul muncii de selecție a crescătorilor, rezultatul orelor de antrenament pentru o poziție corespunzătoare sau pentru întreținere, iar acestă muncă trebuie apreciată corespunzător !
Aici intervine munca și priceperea crescătorului care face selecția, care lucrează științific, și care alocă foarte mult timp din timpul liber pentru a obține rezultatele pe care și le dorește.
Lucrul cu un iepure nu este așa cum este perceput de marea majoritate - adică : „apă, paie și bătaie”, ca să parafrazez un proverb românesc .
Acest lucru nu este înțeles de unii crescători care sunt la început și nu cunosc aceste aspecte prezentate, mai precis aceste deosebiri.
De aceea sunt foarte mulți crescători care au iepuri, însă foarte puțini care au campioni, care cultivă calitatea ! Este vorba de nivelul de experiență acumulată !
Calitate înseamnă a împerechea foarte bun cu foarte bun, ceea ce este mai bun genetic cu ceea ce este la fel de bun sau cu excepțional .
Iepurii nu pot fi „băgați toți în aceeași oală” - sunt diferențe foarte mari între iepuri, nu toată lumea are ochiul format pentru a sesiza diferențele.
Aici trebuie înțeleasă diferența de preț între un iepure de rasă și unul de concurs, care are rezultate în spate. Nu oricare iepure de rasă pură, înseamnă că poate participa la un concurs, și nu oricare iepure de rasă poate fi reproducător. Vă rog să reflectați !
Mulți novici nu cunosc aceste aspecte nuanțate, dar esențiale ale acestor noțiuni de altfel simple.
2. Ce sunt iepurii de rasă ?
--- Foarte mulți crescători au iepuri de rasă pură - a existat o emulație deosebită pe acest segment, putem să-i spunem chiar segment de piață, fiindcă s-a dezvoltat o cultură mai ales și datorită internetului și evenimentelor expoziționale mediatizate de crescători .
Mulți cresc rase mijlocii pentru sacrificare - californieni, neozeelandezi, burgunder, vienezi, argintii sau chiar rase mici, sau fac încrucișări cu rasele mari pentru a obține hibrizii de carne .
Lucru lăudabil dealtfel, toți crescătorii vor să vândă o parte din surplus, pentru a asigura mersul crescătoriei - de aceea cererea și oferta este prezentă, fiind facilitată de internet, și acesta este un lucru normal, însă trebuie făcută diferența între calități sau destinații!
Acest aspect este cel mai important !
Iepurele de rasă este adesea confundat cu cel care are o greutate considerabilă, demnă pentru sacrificat, sau urechile de măgar, adică cât mai lungi ! - Nu este așa din păcate. Mulți novici se rezumă la un singur cuvânt - belgieni - și cu asta au zis totul, dacă se poate să aibă și 14-15 kg e ok , dar nu cunosc standardul rasei ! Aceasta e prima imagine a celor care vin prima oară în contact cu fenomenul .
Sunt foarte mulți iepuri de rasă - fiindcă există o mare diversitate de fenotipuri, chiar în cadrul unei singure rase, și asta din cauză că sunt mai multe tulpini, sau familii, sau linii - se aduc iepuri din Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Franța, Ucraina etc..
Fenomenul de heterozis este prezent doar dacă se împrospătează anual sau la doi ani fondul genetic .
Evoluția spre mai bine din punct de vedere al calității o fac crescătorii care lucrează să zicem după carte, sau mai bine zis organizat, care știu să aprecieze calitățile unui iepure - care știu să facă selecție - și aici sunt foarte puțini cei foarte buni, se pot număra pe degete.
Nu toți iepurii merită să se reproducă și nu toți iepurii merită să participe la concursuri, de aceea dintr-un cuib de rasă pură se tatuează cei mai buni din cei buni , câteva exemplare în funcție de evoluția lor până la vârsta de 2-3 luni.
Iepurii de rasă mare ( uriași) în special, dar e valabil și pentru celelalte rase, se dau după vârsta de 2,5 - 3 luni, după ce s-au făcut tratamentele preventive contra coccidiozei, fiindcă până pe la 4 luni acești iepuri sunt vulnerabili la diverse boli, în special digestive.
Apoi trebuie vaccinați - prima vaccinare constă în 2 rapeluri, o dată la minim 6 săptămâni și apoi din nou la interval de o lună. Dacă nu sunt făcute cele 2 rapeluri, iepurele nu este imunizat contra mixomatozei și bolii hemoragice . Unii novici se îngrămădesc să-i ia de la 6 săptămâni, fiincă sunt mai ieftini, acesta e argumentul lor ; și bineînțeles iepurașii nu au cum să fie vaccinați corect la acea vârstă, nu li s-au făcut tratamentele corespunzătoare, nu sug suficient la mama lor până la 2 luni pentru formarea scheletului și imunității . Astfel apare stresul de înțărcare, stresul de transport, probabilitatea de a face coccidioză este mare fiindcă sunt foarte sensibili la aceste vârste fragede .
3. Ce sunt hibrizii ?
--- Hibrizii sunt iepurii rezultați prin încrucișarea iepurilor aparținînd unor rase diferite.
Hibridarea s-a făcut în mod controlat de către cercetătorii din domeniu pentru a obține iepuri pentru sacrificat cu un randament la sacrificare cât mai mare, cu un ritm de creștere deosebit, cu o rezistență la boli mai mare. Încrucișarea între rase diferite se face și de către crescătorii pricepuți tocmai din considerentele enumerate mai sus.
Iepurii rezultați din încrucișări aleatorii, fără o bază științifică, și care pot fi din punct de vedere genetic un amestec necontrolat de genotipuri, sunt iepurii comuni, sau popular corciturile obișnuite, dintre care unii sunt foarte rezistenți la boli, iar adesea au un colorit aparte care ne încântă privirea .
--------------------------------------------------------------------------------------------------------